luni, 27 februarie 2012

Trebuie sa scapam de trebuie

     Trebuie sa facem ... Trebuie sa lucram ... Trebuie sa negociem ... Trebuie sa incercam ... Trebuie sa discutam ... Trebuie sa ajutam ... Trebuie sa cercetam ... Trebuie sa gasim solutii ... Trebuie sa crestem veniturile ... Trebuie sa crestem nivelul de trai ... Trebuie sa cream locuri de munca ... Trebuie sa folosim fonduri europene ... Trebuie sa atragem investitii ... Trebuie sa nu stiu ce ... Trebuie sa nu stiu cum ... Trebuie sa nu stiu cand ...
     Domnilor, domnisoarelor si doamnelor care va exprimati in spatiul public cu privire la diversele probleme ale statului, natiei si societatii romanesti, eu cred ca ar trebui sa depasim aceasta faza a vocabularului de cuvinte romanesti pe care le cunoasteti si folositi, si sa treceti eventual si la alte verbe, cum ar fi a demara, a realiza, a incepe, a reusi, a actiona, a finaliza, a depune eforturi si altele de acest gen. Poate a sosit momentul in care e necesar a se merge mai departe, a se depasi stadiul de intentie.
     In umila mea prostie, banuiesc ca atunci cand porniti dintr-un anume loc cu intentia de a ajunge in alt loc nu va multumiti de a duce doar un picior in fata si atat. Din pacate, da, trebuie facut efortul de a duce si celalalt picior in fata macar in aceeasi pozitie cu primul picior. Si tot asa. Nu puteti ramane cu unul in spate si cu unul in fata. Echilibrul este foarte fragil. Si nu inseamna avansare, va situati astfel in aceeasi pozitie.
     Cum ar fi sa fiti in situatia de a avea nevoie de o operatie, de o interventie medicala, iar doctorii sa va spuna: da, trebuie sa va operam, trebuie sa suferiti o interventie. Si sa se rezume la atat? Cum ar fi sa aveti nevoie de interventia urgenta a pompierilor, a SMURD-ului, a politiei, a jandarmilor, iar oricare dintre aceste institutii sa admita ca trebuie sa intevina dar sa se opreasca aici in demersurile lor? V-ar multumi acest comportament? Tare ma tem ca nu. Si tare ma tem ca nu le-ar conveni nici parlamentarilor in "protest accentuat" ca aceste institutii sa intre in acelasi gen de "protest" (greva mai pe limba tuturor) atunci cand domniile lor ar avea nevoie de asemenea servicii. Iar "grevistii" sa-si mai incaseze si drepturile banesti. Sa vezi atunci cat de indignati ar vocifera acesti domni parlamentari carora chiar sper sa li se intoarca candva "protestul accentuat".
     Asteptam (inca) astfel clipa (dintr-un viitor cat mai apropiat posibil) in care discursul dvs. va transmite de acum eforturile dvs., actiunile dvs., realizarile dvs., intr-un cuvant vrem fapte, nu vorbe si intentii frumoase. Asadar, drum bun si sa aveti vant bun din pupa! Asta cu vantul din pupa m-a rugat in mod special domnul Basescu sa v-o transmit. Si nu puteam sa-l refuz.

joi, 16 februarie 2012

Dincoace si dincolo de Cortul Poporului

     Doi batranei. Doi batranei mergand pe un drum ce vine de nicaieri si duce niciunde. Isi trag obositi picioarele prin praf, mai ocolesc cate o groapa ce parca sta la panda gata, gata sa le inhate vreun picior si sa-i traga in ea. Nu isi vorbesc, inainteaza doar umar la umar, mereu cu acelasi ritm infailibil, in ciuda oboselii.
     Dar iata ca se intrevede, ca intr-un miraj desertic, undeva, in fata lor, un imens cort. Cort in jurul caruia misuna o multime de oameni, ca in jurul unui musuroi in si din care intra si ies o multime de furnici. Apropiindu-se de cortul imens, impunator, cumva nelalocul lui cum sta acolo, la capatul drumului, celor doi le rasuna tot mai tare in auz o larma generala, cand mai acuta cand mai potolita, din care nu pot deslusi inca nimic.
     Atrasi ca intr-o valtoare de forfota multimii, domnul Dividescu si domnul Imperanu, caci asa se numesc cei doi batranei, reusesc sa opreasca un cetatean agitat din multime si sa-l intrebe ce e cu acest cort imens, ce reprezinta. Noi ii spunem "casa poporului", li se raspunde. Si omul dispare gesticuland si vociferand inapoi in multimea pestrita.
     Cei doi stimabili batranei se inteleg atunci dintr-o privire sa hoinareasca prin multime, umar la umar mereu, imperturbabili, ascultand vocile din jur si observand atent comportamentul vociferantilor. Indraznesc chiar sa intre in "casa" ce inghite si debordeaza neintrerupt o multime de oameni. Gasesc si inauntru aceeasi larma, galagie si gesticulare omniprezenta, dar aici schimburile de replici se fac mai organizat, mai mult intre diverse grupari decat haotic, dinspre oricine catre oricine, ca in afara cortului.
     Extenuati, dupa o vesnicie parca petrecuta in mijlocul multimii, batraneii nostri se indreapta spre drumul ce i-a adus din negura timpului si spatiului. Scapati din infern, se opresc in mijlocul drumului si privesc asa, mai de departe, multimea furibunda. Din cand in cand isi mai arunca cate o privire reciproc, priviri din care se simte o anume comunicare muta, o intelegere superioara a spectacolului. Vrand poate sa ne dovedeasca ca sunt in stare sa si vorbaesca, venerabilul domn Dividescu se adreseaza camaradului sau, Imperanu:
     - Stimate coleg, iata ca in peregrinarile noastre am ajuns sa intalnim si aceasta multime ciudata, pestrita, atat de exuberanta, sa zic asa, in exprimare si gestica. Nici nu stiu cum sa calific ce am vazut si auzit aici, dar stiu sigur urmatoarele: politicienii se cearta intre ei si cu cetatenii; cetatenii se cearta intre ei si cu politicienii; doctorii intre ei si cu pacientii; muncitorii intre ei si cu patronii; patronii intre ei si cu muncitorii; profesorii intre ei si cu elevii, si invers, elevii intre ei si cu profesorii; ziaristii intre ei si cu publicul; magistratii la fel; copiii cu parintii si invers; preotii intre ei si cu credinciosii; intr-un cuvant, fiecare se cearta cu restul si restul cu fiecare. Ca la usa cortului. Asadar, menirea mea aici e indeplinita, treaba mea e deja facuta. Ramane, stimate domn, sa-ti aduci si dumneata la indeplinire menirea, sa faci ceea ce-ti este in sarcina. Cand vei fi terminat, ne vom reintalni si vom porni din nou la drum, spre alte orizonturi.
     Imperanu, inca fara sa scoata un cuvant, asa cum de fapt isi face si treaba, in tacere si pe neauzite, priveste lung multimea roind in jurul cortului maret, iar apoi, privind inca o data cu acea lucire de intelegere superioara in ochi spre colegul sau, paseste hotarat spre nefericitii a caror larma se aude de departe, departe.

Curul lui Boc, icoana pentru USL

     Pun cur la bataie. Pentru fotografiat. Promotie speciala, cu hemoroizi cu tot. Cur rotund, fara celulita, proaspat si permanent spalat. Pret fix, nenegociabil, 1500 euro per cadru. Liber de sarcini, nemonitorizat. Astept oferte. Serioase, ferme, avans 100%.
     Doresc ca pe aceasta cale sa aduc multumiri, in numele poporului roman, stimabilului domn Capatos si trustului care si pe care il pupa in cur, pentru grija deosebita privind securitatea statului, a demnitarilor de stat, precum si pentru respectarea neobosita a codului deontologic a jurnalistilor. Pentru faptele deosebite in slujba statului si poporului roman, propun sa fie decorat cu ordinul "Gaoaza Romaniei", in semn de deosebita apreciere.
     Cat de scarba sa fii sa faci asa ceva? Cat de scarba sa fii sa urmaresti si sa premeditezi sa faci asa ceva? Sa nu-mi spuna mie ca a fost un accident filmarea, ofertarea filmului si apoi difuzarea. Cat de scarba sa fii sa incerci macar sa convingi opinia publica de un asa zis accident mediatic? Cat de scarba sa fii sa insisti in a te declara aparatorul securitatii unui demnitar si sa actionezi in asemenea hal? Daca era asa interesat de securitatea fostului premier, de ce nu a sesizat doar autoritatile competente, fara a face publice imaginile? Cat de scarba sa fii sa ne iei pe toti de prosti, sa ne jignesti in asemenea hal? Cine pastele masii se crede acest individ sa arunce asupra noastra aceasta prezumtie de prostie crasa de a inghiti asemenea motivatii?
Cat de scarba sa fii sa te erijezi in jurnalist, formator de opinie si sa actionezi in acest mod? Cat de scarba sa fii sa ai fata aia aroganta si aerul ala superior cand esti lipsit de orice urma de bun simt, omenie, cultura, civilizatie si educatie? Cat de scarba sa fii sa accepti sa lucrezi pentru un trust de presa care duce o asemenea politica de presa si asemenea campanii media?
     Macar de ar fi un caz singular. Un accident in bransa jurnalistica din Romania. Dar nu, din nefericire nu. Atatea si atatea scarbe produc opinii, formeaza opinii, fac un jurnalism de cel mai prost gust. De fapt, asa zis jurnalism. Atatea si atatea scarbosenii vezi in mass-media romaneasca incat pur si simplu nu mai este legitima pretentia de a fi respectati ca un popor educat, civilizat, cu bun simt si un inalt grad de moralitate. Nu atat timp cat toleram si, chiar mai mult, incurajam o astfel de presa. Adevarul este ca nu poti sa te astepti la o puritate deontologica a jurnalistilor atata timp cat tu, ca public si consumator de media, ceri astfel de productii media, le tolerezi si chiar le incurajezi. Cat timp asemenea emanatii au un public potential sau real, ele se vor manifesta.
     Murdara, extrem de murdara aceasta afacere. As fi axtrem de curios ce amanunte si ce informatii ar fi posibile de gasit in cazul unei anchete serioase asupra acestei afaceri. Oare ce personaje am gasi direct implicate, din umbra? Oare cata premeditare? Si oare ce obiective au fost urmarite? Pentru ca stau stramb si incerc sa intreb drept: de ce Boc?, de ce Antena 1?, de ce Crin Antonescu?, de ce Vadim Tudor?, de ce filmarea a fost facuta in timp ce Boc mai era prim-ministru? de ce nu fundul lui J.Lo ? De ce nu al lui Ponta, Antonescu, Iliescu, Nastase, sau al lui Mazare, sau oricare alt dos cu greutate? De ce nu la alt post de televiziune? De ce acum?
     Urmari? Nada. Doar asa, de complezenta, simbolice. Tot acolo o sa fie acea scarba jurnalistica, sa ne pregateasca cu mult profesionalism alte manifestari de gen. Tot cu aceeasi aroganta si impostura o sa se erijeze in jurnalism si formator de opinii. Cu aceeasi clientela, acelasi public, aceeasi politica murdara. De ce? Incat le permitem. Incat toleram. Incat chiar incurajam. Incat cerem asa ceva. Pana cand breasla jurnalistica, vocile adevaratilor formatori de opinii, vocea opiniei publice si a societatii civile, bratul legii si codurile deontologice specifice nu iau cu adevarat atitudine fata de asemenea manifestari si fata de asemenea pericole, acestea vor aparea si se vor manifesta.
     Orice om cu scaun la cap va fi cel putin frapat de toate "coincidentele" din acest caz, si, daca nu va ajunge la concluzia clara, macar va banui implicarea USL-ului sau a unei parti din aceasta rusine nationala in acest caz. In cretinitatea lor, nici macar nu au fost in stare sa prevada efectele si reactiile acestei manifestari rusinoase. Ce sperau sa obtina? Chiar daca difuzau imaginile cat timp Boc mai era prim-ministru, ce sperau sa realizeze bestiile astea? Nu au reusit sa-l prinda cu altceva pe Boc, au reusit insa exact un efect contrar, sa arate normalitatea si simplitatea lui umana. Cred ca nu gandeste cineva ca daca l-ar fi avut cu ceva imagini compromitatoare la mana, ar fi refuzat difuzarea acelor imagini. Pe cand asa, ce spearau tampitii sa provoace? Cat de scarba si de prost sa fii sa actionezi asa?
     Au reusit sa arate din nou ce public au si, implicit, ce electorat are USL-ul. Sa le fie de colo pana dincolo. Asta e nivelul politicii si electoratului USL. Votati dragi romani, dati-le majoritatea. Si o sa vadeti apoi mereu pe ecranul televizorului oferta USL, un mare cur. Buci pline de osanza, sa stea pe moale, cum le place. O sa vedeti pe buca stanga un mare U, de la umilinta. In gaura puturoasa o sa straluceasca un mare S, de la scarba. Iar pe buca dreapta, un mare L, de la lasitate. Votati cu incredere. Si pupati ecranul, drept in mijloc. Si poate le schimbati si sigla. In CUR. Adica Comunistii Uniti din Romania. Ce curu' meu! Cine simte nevoia imperioasa, poate sa ma pupe in curu' lui Boc.

luni, 13 februarie 2012

Pe cand o greva electorala, salariala sau de cetatenie, domnilor opozanti?

     2012. An de criza economica, financiara, sociala, politica si, iata, meteorologica. Totodata, an electoral. An greu pentru puterea politica, obligata sa se confrunte cu toate acestea. Despre infrangerile sau victoriile puterii in aceste lupte, ramane sa facem bilantul la timpul potrivit. Probabil il va face electoratul. Cat de curand.
     Opozitia? Se pare ca are un foarte simplu program politic, o foarte slaba contraoferta: aroganta. Din toate mesajele si declaratiile pe care le transmite transpira doar atat, o aroganta atotmultumitoare. Nu sunt capabili de nimic altceva. Constienti de aceasta, aleg sa intre si in greva parlamentara, sau protest, boicot, nici ei nu sunt siguri de termen.
     Nici nu puteau gasi un motiv mai bun pentru a se putea ocupa in liniste de afacerile lor de partid si personale, de pregatirea pentru alegeri, avand acest paravan asezat si in fata opiniei publice si a electoratului care astepta in van un proiect politic, o strategie politica si economica pe care sa o poata evalua in vederea alegerilor ce bat la usa.
     Stau si ma intreb atunci, otravit de mesajele lor limitate la jos Basescu, jos Boc, jos orice in afara de ei, pe cand vor intra, de exemplu, intr-o greva electorala, refuzand sa mai participe la alegeri, sa mai candideze la pozitii in stat? De ce nu stau frumos intr-un protest perpetuu, in opozitie sau chiar in afara vietii politice? Ca au fost si ei la putere, si stim prea bine ce le poate pielea. Nici cei de la putere nu sunt niste ingeri, nu cer nimanui sa le acorde votul sau increderea neconditionat, dar nu pot nici sa accept din partea opozitiei doar mesajul urii, al indemnului la revolte populare, al aluziilor la moartea in fata plutonului de executie a Ceausestilor sau a altor dictatori, si asa mai departe. Nu e posibil sa te declari adept al democratiei si al civilizatiei europene si sa faci aluzie, in ceea ce-l priveste pe Basescu, la o moarte sau un sfarsit ca cel al dictatorului comunist. S-a ajuns totusi mult prea departe.
     Si daca tot nu sunt in stare de altceva, de a veni cu o solutie viabila si sustenabila pentru tara, tara care trece intr-adevar prin grele momente, pe cand o greva salariala, domnilor opozanti, ca tot luati banii degeaba? De ce sa nu mearga acei bani catre cei in nevoie, catre cei care merita? De ce sa nu fie folositi pentru a creste nivelul de trai al pensionarilor si bugetarilor, de care va mai amintiti din cand in cand si va prefaceti interesati? De ce nu faceti o greva in ceea ce priveste propriile afaceri si sa cedati toate beneficiile catre aceleasi categorii sociale? De ce nu cedati o parte din averea personala, sa spunem 10 procente, fara a fi obligati de vreo lege in acest sens, catre cei de care va aratati (cand va aduceti amine) atat de ingrijorati si grijulii?
     Si daca situatia si regimul politic din Romania e atat de totalitar si dictatorial cum spuneti, de ce mama dracului nu va autoexilati frumusel unde vedeti cu ochii, sa puteti actiona ca dizidenti, renuntand, ca forma de protest, si la cetatenie, si la orice drept pe teritoriul Romaniei? De ce nu cereti frumusel azil politic in Siria, ca tot faceti comparatii cu acest stat, sa vedeti putin "from inside" cum e viata pe acolo? Si poate o sa va schimbati cu aceasta ocazie si viziunea asupra sfarsitului in mod violent al vietii unui om.
     Sau poate o sa va vina mintea la cap si o sa intrati in greva fata de aroganta, autosuficienta si atotputernicia pe care o afisati. Si o sa va schimbati mesajele, strategiile, platformele, conduita, moralitatea si o sa puteti participa in mod constructiv la bunastarea si bunul mers al tarii si poporului care va hraneste si va ingrasa gusile si cefele, umflati dragalasi ce sunteti.
     Nu sunt un fan nici al actualei puteri, nu le fac lobby aici. Daca ar fi dupa mine, as boicota intreaga clasa politica actuala, as indemna romanii ori sa boicoteze total alegerile si sa nu mearga la vot ori sa voteze formatiuni politice care nu au mai fost la guvernare. In oricare din cazuri s-ar ajunge probabil urgent dupa alegeri la alte alegeri, anticipate, dar primul tur de alegeri, cele boicotate, ar putea trage un serios semnal de alarma intregii clase politice din Romania, asupra increderii pe care o mai au romanii in politicieni, in cei care ar trebui sa ii reprezinte in institutiile democratice ale statului.
     Asadar, terminati domnilor opozanti cu mesajele violente si totalitariste, ca s-ar putea sa cadeti in propria capcana. Promovati dialogul? Atunci participati la dialog. Promovati negocierea? Atunci participati la negocieri. Promovati democratia? Atunci participati democratic la intarirea si adancirea democratiei in Romania. Iar daca va pute actuala stare a democratiei din Romania, aduceti-va aminte ca ati contribuit din plin la ea si ca nu va opreste nimeni sa va cautati alta.

Cod portocaliu spre rosu de indolenta, incapacitate si nesimtire in Romania, valabil dintotdeauna pentru totdeauna

     Avertizari meteo de vreme rea si foarte rea. Caderi masive de zapada, vanturi puternice si temperaturi foarte scazute. Asa, sa ne mai reamintim cam ce poate insemna iarna in Romania. Ceva ce nu putem controla si mai ales impiedica. Dar, mai rau, apar avertizari de caderi masive de incompetenta, indolenta si nesimtire. Care cad tot timpul anului peste Romania, inecand bunul simt, profesionalismul si pur si simplu chiar omenia pe taramuri mioritice. Spre deosebire de capriciile naturii, aceste lucruri s-ar putea controla si chiar impiedica.
     Dar nu, de ce si-ar face, in primul rand cetatenii, datoria fata de tara, de societate, de urbe, de comunitate, fata de ei insisi la urma urmei? Nu e mai usor mereu sa ne balegam pe noi cat suntem de patrioti si cat ne mandrim ca suntem romani, stand cu bratele vanjoase incrucisate, in fata birtului din sat sau la volanul masinii atat de iubite? De ce mama dracului sa punem mana pe lopeti sa dezapezim casele, curtile, parcarile, aleile, sau sa decolmatam santurile, rigolele si canalele de scurgere a apelor, cand putem pune mana pe sticlele pline de licori cu cat mai multe grade si sa aratam cu degetul spre autoritati, de la primar pana la guvern si presedinte? De ce sa nu stam in casa, la caldurica si adapost, si sa ne uitam pe geam cum ninge de frumos afara si cum se aduna omatul si troienele? Sau sa aparem la tembelizor si sa ne plangem ca avem parinti, copii, frati, surori, neamuri diverse inzapezite si blocate in case, in timp ce tot ce am putut noi face a fost sa le dam cate un telefon, cat au functionat legaturile, sa-i intrebam daca mai traiesc. Pai, bai, desteptilor, de ce voi, care stiati ca va fi prapad, ca a urlat destul mass-media, de ce va lasati parintii in varsta sau bolnavi fara ajutor, de ce nu interveniti dinainte? De ce nu stati lunga ei sa-i sprijiniti, ingrijiti si ajutati, sau de ce nu-i luati langa voi, la adapost de urgie? Stati si urlati pe urma ca nu puteti ajunge la ei cu o paine. Cretini mai sunteti. Si crestini nu sunteti.
     Nu sunt crestini nici cei din zonele afectate de urgii care nu se intereseaza de vecini, de consateni, de cei mai slabi din cauza varstei sau a bolilor. Cat de neoameni puteti fi si sa nu va pese de vreo amarata de batranica bolnava, de vreun mosneag ce abia isi taraie picioarele. Vad ditamai galiganii, in fata birtului, imbujorati dupa diminuarea stocului de licori al localului, cum se ofera ei, in marinimia lor, sa ajute pe cei in nevoie, daca li se cere asta. Deci, cei care aveti nevoie de ajutor, mergeti in fata birtului din sat si veti gasi acei binevoitori care se autointituleaza voluntari. Cretini necrestini ce sunteti, daca va dati voluntari, apoi nu asteptati sa vi se ceara ajutorul, ia bateti voi satul de-a lungul si de-a latul si ajutati pe cei in nevoie. Sau inca nu v-ati stabilit tarifele?
     Mai auzi si autoritatile locale ca isi paseaza indatoririle si obligatiile, ca se cearta politic, ca asteapta tot felul de dezlegari de mai sus ca sa-si faca treaba. Au murit zeci de oameni din cauza frigului. Cati din ei sunt primari sau consilieri locali care si-au dat viata ca sa-si ajute si salveze semenii? Aud acum de unul prin Vrancea, care ar fi murit saracul pe cand ajuta la distribuirea ajutoarelor, in frigul patrunzator. Daca se confirma acest deces in aceste imprejurari, cinste lui. Si sa-i fie cinstita amintirea. Dar in rest? Vad ca primarii, prefectii, presedintii de consilii apar mai mult in legaturi telefonice pe la posturile tv, unde se cearta ca chiorii si isi paseaza unul altuia pisica. Ca vor stare de alerta, de urgenta, de mai stiu eu ce, sa mai poata contracta niste utilaje, niste lucrari. Adica probabil sa mai poata scurge niste bani din bugetul local, catre sustinatori. Ca tot se apropie si localele.
     Toti, si cetateni simpli dar si autoritatile locale, cer interventia si ajutorul statului, al guvernului, presedintelui. Pai cum, cel mai simplu e asa. Eu ma scarpin intre picioare si ii injur pe altii ca nu isi fac treaba bine, nu? Bai, cre(s)tinilor, da' cand furati pe rupte parazapeti, tevi, conducte, cabluri si tot ceea ce puteti, cand distrugeti tot ce puteti, numai de-a dracu' ce-i pielea pe voi, cand colmatati santurile si canalele cu mizeriile voastre si le lasati asa, cand defrisati in draci, atunci nu mai cereti interventia statului, nu? Pai normal, din contra, va rugati ca statul sa nu observe si sa nu intervina. Cand e vorba de furat si de distrus, sunteti unul mai competent ca altul. Dar de pus osul la treaba, va feriti ca dracul de tamaie, scuipati in san si aratati spre stat, sa vina el sa va faca treaba.
     Bine ca sunteti dracului mai toti proprietari. Multiproprietari, unii, ca nu va mai satura nimeni. Dar un adevarat spirit de proprietate nu ati avea. Asta insemnand sa va si pese de propietate, sa respectati proprietatea, sa ingrijiti proprietatea. Atat a voastra cat si a celorlalti. Atat a voastra cat si a tarii. Dar ce naiba sa va cer responsabilitate fata de proprietati, cand fata de viata voastra va purtati iresponsabil? Pai cand va spun si va sfatuiesc autoritatile sa va luati masuri de siguranta, sa evitati deplasarile, sa ramaneti la adapost de intemperii, usurandu-le si lor astfel misiunea, voi ce faceti? Exact contrariul. Si ingrosati randurile statistice macabre. Unii mai slobozi la gura ar zice ca poate e si de bine, mai scapam de prosti. Voi vreti respect si grija din partea autoritatilor, dar le raspundeti tocmai invers.
     O sa treaca si iarna, cu zapezile si gerurile ei. Si o sa vina "blanda" primavara. Si o sa fie tara inundata de ghiocei. Si de multa ... apa. Pe saturate. Apa rece de izvor. De la munte. Si nu numai. Si o sa aveti iar prilejul sa urlati. A pustiu. Catre autoritati. Sa va salveze casele, mobila, catelul, vaca, porcul. Si pe voi, normal. Si eventual sa va reconstruiasca casa, cotetul, garajul, piscina. Si sa va curete santurile, rigolele, canalele, sa aveti voi iar ce colmata. Sa stati toata vara si toamna pe lavita in fata portii si sa va uitati cum se infunda, in timp ce va blestemati zilele nenorocite din primavara urmatoare, cand o sa va loveasca iar inundatiile.
     Si asa si la anul, si la multi ani. Cat o tine codul asta de lipsa de civilizatie din Romania. Sunt curios cand se vor emite in tarile europene civilizate avertizari si coduri privind amenintarea pentru gradul lor de civilizatie pe care o pot reprezenta romanii nostri inalti ca bradul, cu mucii pe piept. Sau in farfurie. Langa si peste fasole.